11 Apr 2010

Pentru Brylu, de la tropice: un caine bucuros in bătaia valurilor

Ăsta este un post dedicat lui Brylu-crocodilu-lilu-ilu-lu. Pentru că el este cel mai bun prieten al câinilor amărâţi, prăpădiţi şi fără noroc la soartă… şi nu numai din Sibiu, că Jeaninoasa a mai umblat şi prin alte zări şi aşa un om inimos şi sensibil la nevoile potăilor n-a mai văzut.

Postul nu e cu câini care suferă, ci cu câini ce-şi trăiesc viaţa din plin (deh, asta e, în Tenerife lumea e bucuroasă de viaţă). De fapt, un post cu un singur câine ce-i fericit că poate băga botu pân la ochi şi chiar la urechi în ocean ca să scoată o piatră aruncată de stăpân.

L-am văzut cu Seb în timp ce mergeam spre casă acum vreo câteva zile. Stătea cuminţel pe mal, într-un golfuleţ din nordul staţiunii Playa de Las Americas. Nici nu atingea apa, parcă era pisică. Mic, cuminte, zgribulit şi departe de apă. Dar foarte atent la ce se întâmpla în apă. La vreo 15 metri de mal, un nene făcea snorkeling… asta era centrul de interes pentru potaia cea gălbioară. Potaie care s-a transformat total când stăpânul a ieşit din valurile Atlanticului şi s-a tolănit pe o stâncă la soare. A devenit jucăuş, vioi şi cu poftă mare de îndeplinit dorinţele omului.

Şi n-a obosit, nu s-a plictisit, n-a făcut nazuri că-l ustură ochii de la apa sărată de ocean, nu s-a ascuns la umbră şi n-a fugit după nicio mâţă. În schimb, a înfruntat cu stoicism fiecare bulă a spumei de val. Chiar dacă n-a găsit nici măcar o singură dată piatra aruncată de domn-stăpân în apă.

PieS: În Tenerife sunt multe golfuri şi golfuleţe din roci vulcanice sau pietriş. Plajele cu nisip (negru, cel de pe insulă, sau auriu, importat special aici) sunt cel mai adesea artificiale, amenajate special pentru plajă, turism şi bani mulţi. În anii 60′ aici era pustiu, la propriu, iar prin 1968 au început lucrările la staţiunile turistice (voi scrie într-un post viitor, există şi poze alb-negru de pe atunci, cândt totul era aici un şantier)… atunci au făcut şi plajele. Cele lăsate cum au fost ele de la mama natură sunt ale surferilor… (unde e rocă, swellul se propagă bine, unde e nisip, adio valuri bune… aşa am înţeles io de la specialiştii pe placă). Bine, nu e cazul acestui mic golf, că el aparţine doar câinelui

Sursa: Emigrant in Tenerife


 
Cine e Bea Johnson?

Cine e Bea Johnson?
Poate ca ati auzit numele Bea Johnson in asociatie cu Zero Waste? Asta pentru ca ea este fondatoarea stilului de viata Zero Waste si o foarte pasionata sustinatoare a acestei miscari. Ea si familia ei (sot si doi baieti adolescenti!) traiesc un stil de viata fara risipa din 2008 si produc un singur borcan de […]

Zero Waste Romania se delimiteaza de proiectul “Scoala Zero Waste� finantat de catre Continental Automotive Corporation

Zero Waste Romania se delimiteaza de proiectul “Scoala Zero Waste� finantat de catre Continental Automotive Corporation
Zero Waste Romania se delimiteaza de proiectul “Scoala Zero Wasteâ€� finantat de catre Continental Automotive Corporation, unul dintre cei mai mari poluatori din Romania, implicat in poluarea cu emisii toxice rezultate din productia si tratarea termica a anvelopelor. “Zero Deseuri/Zero Wasteâ€� este o metodologie formata dintr-un set de solutii care includ sortarea la sursa, colectarea […]

Ministerul Mediului gratiaza poluarea Romaniei cu trei incineratoare de deseuri de mare capacitate

Ministerul Mediului gratiaza poluarea Romaniei cu trei incineratoare de deseuri de mare capacitate
Vineri, 3 martie, in cadrul intalnirii cu reprezentantii Comisiei Europene, Ministerul Mediului a anuntat, pe ultima suta de metri, schimbarea de viziune cu privire la incineratoarele de deseuri, refuzate de guvernul Ciolos. Conform unor surse avizate, in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor (PNGD) vor fi incluse trei incineratoare de deseuri municipale, de mare capacitate, care […]

Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara

Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara
Municipiul Iasi se alatura retelei internationale „Orase Zero Deseuriâ€� (â€�Zero Waste Municipalitiesâ€�) si devine primul municipiu din Romania, cu o populatie de peste 350.000 de locuitori, care se angajeaza sa implementeze solutiile „zero deseuriâ€�, cu impact dovedit in alte peste 350 de orase europene, in tranzitia catre economia circulara. Mihai Chirica, primarul Iasului, a semnat […]

Trucuri simple pentru o viata fara risipa

Trucuri simple pentru o viata fara risipa
Sunt intr-o continua cautare de mijloace prin care sa-mi fac viata mai simpla si mai usoara, mai eficienta si cu un mai mic impact asupra mediului. In ultimii ani am schimbat diverse obiceiuri si practici personale in acest scop si in speranta ca intr-un viitor recent voi putea trai o viata fara risipa. Prima masura a […]

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.
Milano este cel mai mare oras din lume cu o schema formala de reciclare a deseurilor organice. De ce este importanta colectarea selectiva a acestor deseuri, cum au atins milanezii o rata de succes de 95% si cum sta Romania la acest capitol, aflati in randurile de mai jos. Desi ar putea parea inofensive, deseurile organice […]

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor
Valorificarea energetica a deseurilor menajere prin combustie la temperaturi inalte este intens sustinuta de catre industrie ca fiind solutia salvatoare, care poate scapa Romania de deseuri. La o prima analiza pare sa fie o strategie foarte atragatoare, intrucat incineratoarele reduc cantitatea de deseuri depozitata in gropile de gunoi si produc energie. Mirajul dispare treptat odata […]

Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman

Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman
Omul este o fiinta meteosensibila, reactionand diferit la elementele climatice, in functie de fondul genetic trebuie sa-si constientizeze meteorosensibilitatea si sa-si evalueze potentialul de aclimatizare pentru a putea preveni eventualele situatii de risc ce ii pot afecta sanatatea, siguranta, productivitatea si creativitatea. Meteosensibilitatea este sensibilitatea detinuta de un organism la modificarile atmosferice, prin declansarea sau […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.