31 Oct 2010

Intrebari si raspunsuri »

Un exemplu de proiect de adapost de caini si normativele lui?

Un exemplu de proiect de adapost de caini si normativele lui?



Un raspuns

Este o ordonanta de urgenta, nr.155/2001, care prevede urmatoarele:
Bucureşti, 21 noiembrie 2001.
Nr. 155.

ANEXA Nr. 1

CONDIŢII MINIME
pentru funcţionarea unui adăpost pentru câini

A. Cazarea animalelor
1. Animalele trebuie să fie separate pentru a se reduce stresul asupra lor şi pentru a controla bolile.
2. Animalele vor fi separate pe următoarele criterii:
a) stare de sănătate;
b) vârstă;
c) sex;
d) grad de agresivitate.
Mamele care alăptează vor fi cazate împreună cu puii.
3. Pardoselile trebuie să fie în pantă, cu scurgerea spre exterior sau în canalizare, pentru a împiedica acumularea apei pe zonele de acces. Pardoselile trebuie să fie făcute din ciment care a fost etanşat şi care poate fi uşor curăţat şi dezinfectat.
4. Pereţii dintre cuşti trebuie să aibă cel puţin 185 cm înălţime şi trebuie să împiedice scurgerea apei şi a dejecţiilor de la o cuşcă la alta.
5. Materialele utilizate pentru pereţii cuştilor pot fi următoarele:
a) cărămidă tencuită şi vopsită;
b) metal încastrat în beton;
c) beton;
d) plasă de sârmă.
6. Deasupra pereţilor despărţitori se pune o plasă de sârmă cu înălţimea de 60 cm.
7. Cuştile exterioare pot fi confecţionate din plasă pe stâlpi metalici sau din lemn.
8. Adăpostul trebuie să aibă drenaj şi instalaţii corespunzătoare pentru depozitarea încărcăturii de deşeuri zilnice. Drenarea existentă la fiecare teren de alergare trebuie să împiedice contaminarea cu urină sau cu fecale a altor terenuri de alergări.
9. Trebuie să existe un control în ceea ce priveşte încălzirea, ventilaţia şi umiditatea corespunzătoare, în vederea asigurării confortului animalelor, personalului şi publicului vizitator.
10. În toate zonele cu cuşti trebuie să existe un mijloc de circulare a aerului fie cu ajutorul ventilatoarelor de evacuare, fie cu ajutorul unor ferestre care să poată fi deschise.
11. Cuştile exterioare trebuie să fie acoperite în mod obligatoriu. Toate terenurile de alergare în aer liber, în cazul în care acestea există, trebuie să fie dotate cu gard şi porţi cu lacăte pentru a împiedica îndepărtarea neautorizată a câinilor.
B. Spaţiile pentru adăpostire şi pentru intervenţii medicale
1. Cuştile individuale trebuie să corespundă următoarelor standarde minime:
a) pentru câinii de talie mare: 120 cm x 160 cm sau 1,92 m2;
b) pentru câinii de talie mijlocie: 110 cm x 148 cm sau 1,92 m2;
c) pentru câinii de talie mică: 91 cm x 122 cm sau 1,10 m2;
d) cuştile comune nu trebuie să adăpostească mai mult de 4 câini pe o suprafaţă de 6,5 m2.
2. Locurile împrejmuite trebuie să aibă următoarele dotări:
a) să existe apă potabilă în permanenţă;
b) vasele de apă să fie curate şi dezinfectate zilnic şi întotdeauna înaintea aducerii unui nou animal în cuşcă;
c) vasele pentru alimentare să fie aşezate astfel încât câinii să nu poată urina sau defeca în ele şi să poată fi curăţate şi dezinfectate uşor;
d) dacă spaţiile nu sunt încălzite, se pun în mod obligatoriu scânduri pentru odihnă şi culcuşuri;
e) pentru culcuşurile câinilor tineri se vor folosi pături, prosoape, cutii de carton, care pot fi curăţate şi dezinfectate uşor.
3. Trebuie să fie asigurat suficient spaţiu pentru ca personalul să lucreze comod.
4. Spaţiul pentru primire trebuie să fie corespunzător acţiunilor de adopţie.
5. Sala pentru eutanasie şi locul de depozitare a cadavrelor nu vor fi accesibile publicului, iar în limita posibilităţilor pentru cadavre se vor folosi saci de plastic.
6. Fiecare adăpost va fi dotat cu o sală de chirurgie sau cu mai multe, în funcţie de capacitate, cu respectarea normelor sanitare veterinare în vigoare. În aceste săli se vor desfăşura intervenţiile chirurgicale de castrare a animalelor, precum şi eutanasierea.
C. Controlul bolilor
1. Zilnic fiecare animal va fi examinat clinic, iar orice eveniment medical va fi înregistrat în fişa individuală şi în registrul central.
2. Examinarea se va face de către medicul veterinar al adăpostului sau în lipsa acestuia, de către tehnicianul veterinar.
3. Se va instrui fiecare membru al personalului să recunoască semnele de boală şi să le aducă la cunoştinţă personalului veterinar.
D. Hrănirea câinilor şi curăţenia adăposturilor
1. Căţeii în vârstă de 6-12 săptămâni vor fi hrăniţi de 3 ori pe zi, iar câinii în vârstă de peste 12 săptămâni până la 12 luni vor fi hrăniţi de două ori pe zi. Câinii peste un an vor fi hrăniţi o dată pe zi.
2. Hrana trebuie să fie întotdeauna proaspătă. Hrana va fi administrată individual şi supravegheat.@
3. Toate cuştile, boxele şi spaţiile închise vor fi spălate şi dezinfectate zilnic.
4. Fiecare spaţiu de cazare va fi curăţat şi dezinfectat înainte de intrarea unui nou animal.
5. În timpul curăţeniei se va evita contactul apei sau al dezinfectantului cu animalele.
E. Vehiculele
1. Fiecare adăpost trebuie să aibă unul sau mai multe vehicule pentru transportul câinilor.
2. Vehiculele trebuie să ofere câinilor siguranţă, securitate, protecţie împotriva intemperiilor naturii şi aerisire adecvată. Fiecare câine trebuie să aibă o cuşcă separată. Trebuie să existe o cuşcă separată pentru câinii morţi şi pentru câinii bolnavi.@
3. Vehiculele trebuie să fie curate şi vizibil marcate cu denumirea serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân şi cu numărul de telefon.
4. Vehiculul trebuie să posede următorul echipament: plasă, scară, cuşti metalice sau din fibră de sticlă, instrumente pentru prindere, trusă de prim-ajutor.
5. Şoferii vehiculelor trebuie să fie instruiţi să acorde ajutor câinilor bolnavi şi răniţi.@
6. Se interzice efectuarea eutanasiei în vehicule de transport pentru câini, dar se permite tranchilizarea câinilor în suferinţă.@
__________
@Pct. 2 de la lit. D a fost modificat prin art. unic pct. 10 din Legea nr. 227/2002.
– Pct. 2, 5 şi 6 de la lit. E a fost modificate prin art. unic pct. 11 din Legea nr. 227/2002.

 
Parma, model de bune practici in gestionarea deseurilor pentru Oradea

Parma, model de bune practici in gestionarea deseurilor pentru Oradea
In cautarea unor solutii si modele de bune practici in gestionarea deseurilor si pentru a intelege cum se poate aplica instrumentul financiar „platesti pentru cat arunci” autoritatile publice si operatorii de salubritate bihoreni au ajuns in Parma, Italia. Orasul Parma este situat in nordul Italiei si are o populatie de circa 200.000 locuitori, similara cu […]

Cine e Bea Johnson?

Cine e Bea Johnson?
Poate ca ati auzit numele Bea Johnson in asociatie cu Zero Waste? Asta pentru ca ea este fondatoarea stilului de viata Zero Waste si o foarte pasionata sustinatoare a acestei miscari. Ea si familia ei (sot si doi baieti adolescenti!) traiesc un stil de viata fara risipa din 2008 si produc un singur borcan de […]

Zero Waste Romania se delimiteaza de proiectul “Scoala Zero Waste� finantat de catre Continental Automotive Corporation

Zero Waste Romania se delimiteaza de proiectul “Scoala Zero Waste� finantat de catre Continental Automotive Corporation
Zero Waste Romania se delimiteaza de proiectul “Scoala Zero Wasteâ€� finantat de catre Continental Automotive Corporation, unul dintre cei mai mari poluatori din Romania, implicat in poluarea cu emisii toxice rezultate din productia si tratarea termica a anvelopelor. “Zero Deseuri/Zero Wasteâ€� este o metodologie formata dintr-un set de solutii care includ sortarea la sursa, colectarea […]

Ministerul Mediului gratiaza poluarea Romaniei cu trei incineratoare de deseuri de mare capacitate

Ministerul Mediului gratiaza poluarea Romaniei cu trei incineratoare de deseuri de mare capacitate
Vineri, 3 martie, in cadrul intalnirii cu reprezentantii Comisiei Europene, Ministerul Mediului a anuntat, pe ultima suta de metri, schimbarea de viziune cu privire la incineratoarele de deseuri, refuzate de guvernul Ciolos. Conform unor surse avizate, in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor (PNGD) vor fi incluse trei incineratoare de deseuri municipale, de mare capacitate, care […]

Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara

Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara
Municipiul Iasi se alatura retelei internationale „Orase Zero Deseuriâ€� (â€�Zero Waste Municipalitiesâ€�) si devine primul municipiu din Romania, cu o populatie de peste 350.000 de locuitori, care se angajeaza sa implementeze solutiile „zero deseuriâ€�, cu impact dovedit in alte peste 350 de orase europene, in tranzitia catre economia circulara. Mihai Chirica, primarul Iasului, a semnat […]

Trucuri simple pentru o viata fara risipa

Trucuri simple pentru o viata fara risipa
Sunt intr-o continua cautare de mijloace prin care sa-mi fac viata mai simpla si mai usoara, mai eficienta si cu un mai mic impact asupra mediului. In ultimii ani am schimbat diverse obiceiuri si practici personale in acest scop si in speranta ca intr-un viitor recent voi putea trai o viata fara risipa. Prima masura a […]

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.
Milano este cel mai mare oras din lume cu o schema formala de reciclare a deseurilor organice. De ce este importanta colectarea selectiva a acestor deseuri, cum au atins milanezii o rata de succes de 95% si cum sta Romania la acest capitol, aflati in randurile de mai jos. Desi ar putea parea inofensive, deseurile organice […]

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor
Valorificarea energetica a deseurilor menajere prin combustie la temperaturi inalte este intens sustinuta de catre industrie ca fiind solutia salvatoare, care poate scapa Romania de deseuri. La o prima analiza pare sa fie o strategie foarte atragatoare, intrucat incineratoarele reduc cantitatea de deseuri depozitata in gropile de gunoi si produc energie. Mirajul dispare treptat odata […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.