acum 15 ani

Stenoza lombosacrală (sindromul cauda equina) la câini

Stenoza lombosacrală mai este denumită şi instabilitate lombosacrală, malformaţie lombosacrală, stenoză spinală lombosacrală spondiloză lombosacrală ori sindromul cozii de cal (cauda equina). Toţi aceşti termeni descriu artrite ale articulaţiei dintre ultima vertebră lombară şi sacrum, unul din oasele constituente ale pelvisului, conducând intr-un final la îngustarea canalului prin care trec cordonul spinal şi nervii. Adeseori discul intervertebral dintre vertebră şi sacrum este şi el adesea anormal, îngustând şi mai mult canalul. Artrita, precum şi maladia discului, pun presiune asupra nervilor din cordonul spinal. Simptomele acestei afecţiuni sunt generate, prin urmare, de leziuni ale nervilor.

Simptome

Durerea este cel mai frecvent simptom al sindromului cozii de cal (cauda equina). Aceasta poate să apară la spate, la unul sau ambele picioare din spate sau la coadă. Câinele întâmpină adesea dificultăţi în a se ridica, dar odată pus în mişcare, aceasta tinde să devină normală. Câinele poate întâmpina dificultăţi în a urina sau defeca, poate prezenta urinări incontinente sau poate fi incapabil de a urina. Unii câini sunt de asemenea incapabili să-şi mişte coada ori daca o fac, întâmpina dureri acute în timpul acestor mişcări. Uneori, patrupedele îşi vor muşca zona pelviană, picioarele din spate sau coada, astfel automutilandu-se. Multe din aceste simptome sunt similare celor întâlnite în cazul displaziei, diferenţa trebuind făcută cu atenţie.

Ce animale prezintă riscul de a avea stenoză lombosacrală ?

Această afecţiune este întâlnită în general la câinii de talie mare, în special ciobăneştii germani. Sindromul se poate dezvolta atât ulterior dar poate fi totodată si o afecţiune congenitală, aceasta insemnând că patrupedul a dobândit această stare din naştere. Indiferent de cauza afecţiunii, simptomele nu vor apărea în mod normal până la vârsta de 3-7 ani. Stenoza lombosacrală este rareori întâlnită la pisici.

Diagnostic

Medicul veterinar va întreba proprietarul despre momentul apariţiei simptomelor, urmând ca patrupedul să fie supus unei examinări. Picioarele vor fi mişcate în direcţii variate pentru a determina care poziţii cauzează durere. De asemenea, veterinarul va efectua un examen neurologic ce include verificarea reflexelor, pentru a determina care nervi au suferit leziuni.

Pentru a evalua coloana vertebrală şi pelvisul vor fi efectuate radiografii. Rezultatele pot fi concludente în privinţa existenţei stenozei lombosacrale însă nu sunt suficiente pentru a determina diagnosticul. Pentru a avea un diagnostic ferm este nevoie de unele proceduri speciale, cum ar fi injectarea unor coloranţi în zona afectată şi efectuarea unei noi radiografii. În funcţie de zona unde colorantul este injectat, aceste procedee se numesc mielografie, epidurografie sau discografie. Procedeele vor fi efectuate numai sub anestezie. Circulaţia colorantului ca urmare a neregularităţilor oaselor şi a discului confirma diagnosticul de stenoză lombosacrală.

Tratament

În funcţie de gradul de severitate a afecţiunii, a durerii pe care animalul o suferă, a stării generale de sănătate a acestuia, a costului precum şi de alţi factori, afecţiunea poate fi tratată chirurgical sau nonchirurgical.

Tratament nonchirurgical

Dacă afecţiunea nu e severă, câinele poate fi pus sub un tratament strict de odihnă între 6 şi 8 săptămâni in care i se administrează medicamente antiinflamatorii. Adesea, acestea înlătură simptomele dar ele pot reapărea îndata ce câinele  devine activ.

Tratament chirurgical

Există două tehnici chirurgicale folosite pentru a trata stenoza lombosacrală. Prima se referă la contopirea oaselor într-o poziţie cât mai normală cu putinţă. Această operaţie împiedică mişcările anormale a acestor oase şi reduce riscul apariţiei artritei. A doua metodă presupune înlăturarea osului şi a discului pentru a reduce presiunea asupra cordonului spinal şi a nervilor.

Indiferent de tehnica aleasă, câinii au nevoie de repaus între 2 şi 4 săptămâni după operaţie şi pot fi supuşi de asemenea la terapie cu prendisolon. Pentru câinii care nu pot urina sau o fac cu dificultate, vezica urinară trebuie presată manual de mai multe ori pe zi.

Prognoza pentru câini cu stenoza lombosacrală

Aceasta depinde de severitatea simptomelor înainte de tratament. Câinii care sunt afectaţi uşor se pot recupera complet. În cazul celor cu dificultăţi în urinare, aceasta este rezervată.

Sursa: www.peteducation.com

Traducere de Andi Sâsâiac

Un comentariu

Catica mea,Ghitha,ciobanesc german are 12 ani și 8 luni,un câine superb,deștept,foarte sensibil,foarte atasat,supărăcioși când plecam de acasă…are stenoza lombosacrala,( coada de cal)și displazie,pana acum o luna mergea,greu,,acum o ridic cu fularul,o scot afara,,nu mai simte când defecheaza,zilnic o spăl,nu de asta ma plâng,i-am administrat anti inflamatoare ,dar sincer,nu știu dacă o doare,nu plânge decât dc. e singura,sau mai vrea mâncare..toată lumea ma sfătuiește sa-i fac eutanasie..nu pot! Cred ca-mi doresc sa-mi dați speranțe…operația știu ca este f f scumpă,fără sa am vreo garanție..